Brain Over

Butic (nu ştiu cum se scrie in franceză şi nici n-am chef să caut) şi hypermarket (a naibii pe ăsta l-am ştiut). Am câteva buticuri la bloc la fel cum cred ca are toată lumea. Am o dilemă buticul ala la care-mi place mie să mă duc (e mai aprovizionat), ma inhibă mă oameni buni. Nu râdeţi, problema mea e că de cate ori ma duc pe acolo uit să iau măcar un produs, dacă nu mai multe. Nu ştiu ce dacu imi face mie magazinu ala da chiar uit. E adevarat e înghesuit, ma simt acolo ca prima dată când am lucrat in radio. Mă simt de parcă s-ar urca toate pe mine. E foarte colorat îmi ia ochii, mă uit, âmi dau seama că uit ceva, ba chiar şi spun asta vânzătoarei (şi nu o dată), ea e calmă - Nu vă grabiţi - cu toate astea uit ce dracu trebuia sa cumpăr. Nu mă înţtelegeţi greşit, la cât de comod sunt, dacă nu aş avea un butic de ăsta aş fi cu nervii. Pe de altă parte, mă duc la hypermarket, cu gându să-mi iau chetii generalissime (oloi, zacăr, bere multă şi ieftină, chestii de astea) si ma trezesc la final cu ditai coşu de cumpărături! La naiba! zic satana şi-a bagat iar coada, aicia nu mai uit nimic, ba dimpotrivă!!! Aşa am inteles io cum fac concurenţă neloială hyperdracu, lu inger-ingeraşu meu. De uitat, uit in continuare…Mă rog…La mine-n cap e Craciun acu, nu stiu de ce, asta simt. Ascult puţin Santa de la moş Sinatra şi mai beau o bere.
Spor la butic

Filed under: Uncategorized